joi, 11 iunie 2009

ROMANUL CE E DOAR AL MEU

S-a terminat liceul...s-a terminat practic, adica cu orele care treceau foarte greu, s-a terminat cu germana, vesnica mea problema...

Acum cateva zile eram pe holurile scolii imbracat in robe in care de altfel m-am copt, deci eram imbracat in robe si ma plimbam prin scoala, cantam Gaudeamus igitur.Cantam e cam mult spus, behaiam si noi.Ceva e original la clasa mea, daca ceva nu n-e iese bine avem o scuza generala:,, suntem la filo", apropo un exemplu, faceam noi poze acuma la sfarsit si trebuia sa facem cate 3 poze, adica o pagina din catalog, iar la un moment dat noi intrebam pe colegul nostru Mircea de ce el nu face poza cu cine-i pe foaie, iar el a raspuns simplu:,,...noi facem 4 poza na..." defapt ei erau cinci, dar care credeti ca era scuza?....normal...suntem la filo:))

Sa revin...behaiam prin scoala si pe fundal era melodia cu ,,ani de liceu". dar nu aia cu cercel in buric si cu rolele prin scoala, era aia veche.Melodia mi-a trezit foarte multe amintiri: copilaria mea foarte frumoasa cand mancam pamant si ziceam ca e ciocolata, prima mea calatorie cu avionul cand pilotul facand o manevra si lasandu-se in lateral am inceput sa tip ca nebunul ca ne prabusim, dar nimeni nu ma intelegea ca avionul era plin de unguri, prima mea zi de liceu cand imi cautam clasa, prima mea iubire si normal prima suferinta din dragoste, prima data cand am facut sex:">, m-am indragostit din nou, au inceput sa-mi iasa pe fata tot felul de chestii, cica se numesc cosuri, mi-am pierdut identitatea dar mi-am regasit-o foarte departe si iar m-am indragostit, mi-a trecut si m-am indragostit din nou.

Cam atata ar fii pe scurt, normal sunt foarte multe lucruri de zis, dar totul depinde de tine cum stii sa te bucuri si sa-ti traiesti viata.Pe mine cel mai tare ma supara cand vad oameni tristi asa fara motiv si dau vina pe unu' si pe altu'...sa fim seriosi...in ultima zi de liceu pe tabla scria:,,TU ESTI PROPRIUL ARHITECT AL VIITORULUI TAU" asa si este.

Un roman cred ca are fiecare, dar recunosc ca acuma sunt putin egoist...vreau sa am un roman doar al meu, vreau sa am o viata normala, vreau sa fiu liber, vreau sa fiu...eu.

De acuma incepe viata adevarata pentru mine, pana acuma a fost introducerea in roman, expozitiunea.M-am urcat in tren fara mama si tata, privesc in fata si vad ca in statia urmatoare ploua, verific in bagaje daca am umbrela...da o am, in statia urmatoare e intuneric, dar nu-i bai am o lanterna si apoi vina statia cu soare si multe pasarele si un curcubeu peste tot...abia astept sa ajung acolo, nu am zis ca renunt la copilarie, dar o sa las maturitatea sa se joace mai mult pe afara, pana acuma o tineam doar inauntru.

Am mult de mers si de scris pana in statia finala, sunt nerabdataor sa vad finalul romanului, apropo mi-am luat si bilet, nu vreau sa fiu dat jos la prima'

;))

LALE