Stau si ma intreb ce sa scriu, sunt prea plictisit ca sa gandesc, sunt prea plictisit ca sa invat ceva pentru facultate.Evenimente se petrec in viata mea, dar parca niciunu nu mai e important.Cred ca sunt in cadere libera, cad de undeva de foarte sus, dar ma gandesc ce se va intampla cand voi ajunge jos...ce impact va fii?
Da stiu, ii luna decembrie, toata ameteala ma cuprinde, tot ce inseamna decembrie: cadouri, colinde, familie, craciun, prieteni si daca ii sa fie si zapada.
Ma gandesc la copilarie, ce insemna decembrie atunci...wooow, insemna mult mai mult decat acum, insemna fericire, cred ca eram cel mai fericit copil.O data m-am trezit am fugit la mama sa-i spun ca peste trei luni vine craciunul...eram in septembrie:))
Imi amintesc cum faceam oameni de zapada cu toti prietenii mei, imi amintesc cum ma pregateam pentru ajunul craciunului cand asteptam sa vad cea mai stralucitoare stea pe cer.
Foarte multe amintiri de decembrie sunt legate de tata, cum il asteptam sa aduca bradul si nu orice brad cel mai mare pe care il gaseste, asa ii spuneam cu o seara inainte.Parca il vad pe tata imbracat foarte gros cu o caciula neagra tinand un brad mare in ambele maine si intrand in casa primul lucru pe care il facea era sa ma i-a in brate.Urma bineinteles sa-l impodobim, eu tata si surorile, mama nu avea rabdare:))...eu abea asteptam sa fie gata sa pot sa-l arat copiilor ce brad frumos am eu, cel mai mare pe care l-a gasit tata.
Tot in decembrie, era deja traditie la noi ca in fiecare seara mama sa ne spuna o poveste, eram cu toti foarte atenti la ea, tata o mai corecta pentru ca mama stia foarte multe povesti si le mai incurca:)), dar tot mama avea un dar sa povesteasca, eram in lumea aceea din poveste, uitam de lumea reala, imi doream sa cunosc personal eroii povestii.
Chiar si acum mai am desenele pe care le faceam in fiecare zi, imi placea sa desenez, normal tematica fiind iarna.
Si acuma simt acelas lucru, doar ca simt in trecut, simt ca ceva lipseste, simt ca intre mine si glasul mamei sunt cateva mii de km, intre mine si tata sunt foarte multi oameni, intre mine si surorile mele sunt foarte multe ganduri, intre mine de acum si eu cel de atunci exista maturitatea...inca sunt in cadere, vreau sa adorm sa nu simt cand voi ajunge sa ma lovesc de pamant...vreau sa adorm...
sâmbătă, 12 decembrie 2009
luni, 9 noiembrie 2009
STRIGAT
Eram pe drum, ma grabeam sa ajung. O umbrela cam mica si o pereche de casti ma cam incomodeaza, parca ma cam tin in urma, dar nu pot intarzia ii foarte important pentru mine.Ploua foarte tare, degeaba aveam umbrela, simt cum apa ajunge la piele, dar eu tot ma grabesc, toata lumea se grabeste, imi suna telefonul, raspund...am reusit sa ma ud si mai tare.O masina cam grabita si ea trece pe langa mine, normal ca m-a udat si mai tare...nu, nu conteaza, merg mai departe.
In sfarsit ajung...ajung si-mi pare rau ca ajung, era mult mai emotionant pe drum, acum pare atata de banal. Era o noapte ploioasa de noiembrie, o noapte in care mi-am dat inco o data seama ca nimic din ceea ce fac, nu fac cum trebuie, dar ma simt bine asa...de fapt incerc sa ma simt bine. Asta is eu, incerc sa fac viata cum vreau eu, cum ziceam unui prieten, o privesc cu alti ochii.Candva mai demult am zis ca nu are rost sa filozofesc atata, ci mi-am promis atunci ca o sa fac din fiecare zi, o zi fericita...cateodata reusesc.
Multe schimbari au avut loc in viata mea, familie, scoala, prieteni, unele in bine, altele in rau...inca mai apelez la masca pentru a demonstra lumii cine sunt, de a demonstra lumii defapt cine nu sunt ci, cine as vre sa fiu.
Cine sunt eu, cine is oamenii aceeia care cred ca fac parte din viata mea?
Eu...sunt doar un om care cauta fericirea, poate fericirea ma cauta si ea pe mine, dar amndoi am luat-o pe drumuri grsite, ei cine sunt?...sunt prieteni?...sunt familia?...sunt doar proiectii ale mele, ganduri care cauta un loc unde sa se aseze, singur nu pot...ii prea mult pentru mine.
Trenul pleaca din gara, eu am ramas in urma...astept urmatorul tren.
In sfarsit ajung...ajung si-mi pare rau ca ajung, era mult mai emotionant pe drum, acum pare atata de banal. Era o noapte ploioasa de noiembrie, o noapte in care mi-am dat inco o data seama ca nimic din ceea ce fac, nu fac cum trebuie, dar ma simt bine asa...de fapt incerc sa ma simt bine. Asta is eu, incerc sa fac viata cum vreau eu, cum ziceam unui prieten, o privesc cu alti ochii.Candva mai demult am zis ca nu are rost sa filozofesc atata, ci mi-am promis atunci ca o sa fac din fiecare zi, o zi fericita...cateodata reusesc.
Multe schimbari au avut loc in viata mea, familie, scoala, prieteni, unele in bine, altele in rau...inca mai apelez la masca pentru a demonstra lumii cine sunt, de a demonstra lumii defapt cine nu sunt ci, cine as vre sa fiu.
Cine sunt eu, cine is oamenii aceeia care cred ca fac parte din viata mea?
Eu...sunt doar un om care cauta fericirea, poate fericirea ma cauta si ea pe mine, dar amndoi am luat-o pe drumuri grsite, ei cine sunt?...sunt prieteni?...sunt familia?...sunt doar proiectii ale mele, ganduri care cauta un loc unde sa se aseze, singur nu pot...ii prea mult pentru mine.
Trenul pleaca din gara, eu am ramas in urma...astept urmatorul tren.
joi, 23 iulie 2009
CONFUZIA
Cand ai impresia ca ai gasit un om perfect, cel mai bine ar fii sa dai totul de la inceput pe slow motion, pentru ca sigur ai grsit undeva.Ceva ai scapat.
Cred ca oamenii in general au ceva ce mostenesc unul de la altul, acel ceva se poate numi lipsa de respect si minciuna.Am 19 ani si m-am convins ca nu exista oameni buni, exista oameni mincinosi si foarte perversi.Cand spun oameni normal ca exclud familia, sau cel putin familia mea.La sfrasit nu stiu ce este mai bine sa faci, razbunare sau indiferenta? Razbunarea doare, indiferenta si mai tare.
Stau pe pat si pe spate simt cum firicele de transpiratie curg...hmmm nu e de la caldura, sigur sunt prea nervos.Am observat ca doar cand sunt nervos scriu, poate mi-am gasit leacul.Oricum e mai bine decat cum face vara mea, sparge sau tranteste.Deci stau pe pat si incerc sa fiu foarte natural.Cred ca am reusit.Cel putin asta sper.Mii de ganduri imi trec prin minte, nu am cum sa le scriu, ca tare as vrea sa stiti ce simte un copil prost:D.
Am o idee, o sa-mi fac un tort si o sa suflu in lumanari, poate m-i se va implini dorinta de a fii ca inainte, totul era perfect...pana cand m-am nascut...
Cred ca oamenii in general au ceva ce mostenesc unul de la altul, acel ceva se poate numi lipsa de respect si minciuna.Am 19 ani si m-am convins ca nu exista oameni buni, exista oameni mincinosi si foarte perversi.Cand spun oameni normal ca exclud familia, sau cel putin familia mea.La sfrasit nu stiu ce este mai bine sa faci, razbunare sau indiferenta? Razbunarea doare, indiferenta si mai tare.
Stau pe pat si pe spate simt cum firicele de transpiratie curg...hmmm nu e de la caldura, sigur sunt prea nervos.Am observat ca doar cand sunt nervos scriu, poate mi-am gasit leacul.Oricum e mai bine decat cum face vara mea, sparge sau tranteste.Deci stau pe pat si incerc sa fiu foarte natural.Cred ca am reusit.Cel putin asta sper.Mii de ganduri imi trec prin minte, nu am cum sa le scriu, ca tare as vrea sa stiti ce simte un copil prost:D.
Am o idee, o sa-mi fac un tort si o sa suflu in lumanari, poate m-i se va implini dorinta de a fii ca inainte, totul era perfect...pana cand m-am nascut...
miercuri, 15 iulie 2009
EVADAREA DIN REALITATE
Iarasi este ora 2 si eu nu pot sa dorm, acuma nu e din cauza caldurii, ci mai degraba din cauza gandurilor care imi survoleaza mintea.Cred ca m-am obisnuit ca in fiecare seara sa stau ore in sir si sa ma gandesc la viata mea.Am probleme si cu banii, cred ca asta este principalul motiv, dar nu neglijez nici partea mai sensibila...inima...iubirea.
Cand am inteles ca inseamna a iubii, credeam atunci ca este cel mai frumos lucru ce se mai poate intampla unui om, acum nu mai sunt de aceeasi parere...trist...cum un lucru atat de frumos poate aduce atata suferinta.
De curand prietena mea, care-mi este si vecina a aflat ca are cancer...a fost o lovitura grea pentru toti din grup...iar eu am inceput sa-i povestesc de ,,necazul" meu, stiu ca a fost inutil sa o intreb pe ea:,,de ce eu?"
Partea buna din toata povestea mea este ca iubesc, partea proasta este ca nu sunt iubit, iar daca ar fii o parte de mijloc aceea ar fii ca inca astept, nu stiu cat, dar astept.
Acum sunt foarte confuz, nu stiu ce sa mai cred, sa cred ca fiecare avem o stea pe cer sau sa cred ca tu iti faci destinul cu mana ta...greu...stiu ca o sa dau gres dar nu ma las, stiu ca o sa cad, dar o sa ma ridic o sa ma sterg de praf o sa afisez un zambet chiar daca ii fals si o sa merg mai departe.
O sa merg pana unde am drum liber, mai departe nu stiu ce o sa fac, nu cred ca zambetul fals ma va ajuta.
Dar acuma cred ca stiu ce trebuie facut, o sa incep o viata noua, chiar asta am sa fac...o sa fiu cat se poate de fals cu cei din jur chiar si cu mine si voi incerca sa uit tot...sper sa reusesc.
Cand am inteles ca inseamna a iubii, credeam atunci ca este cel mai frumos lucru ce se mai poate intampla unui om, acum nu mai sunt de aceeasi parere...trist...cum un lucru atat de frumos poate aduce atata suferinta.
De curand prietena mea, care-mi este si vecina a aflat ca are cancer...a fost o lovitura grea pentru toti din grup...iar eu am inceput sa-i povestesc de ,,necazul" meu, stiu ca a fost inutil sa o intreb pe ea:,,de ce eu?"
Partea buna din toata povestea mea este ca iubesc, partea proasta este ca nu sunt iubit, iar daca ar fii o parte de mijloc aceea ar fii ca inca astept, nu stiu cat, dar astept.
Acum sunt foarte confuz, nu stiu ce sa mai cred, sa cred ca fiecare avem o stea pe cer sau sa cred ca tu iti faci destinul cu mana ta...greu...stiu ca o sa dau gres dar nu ma las, stiu ca o sa cad, dar o sa ma ridic o sa ma sterg de praf o sa afisez un zambet chiar daca ii fals si o sa merg mai departe.
O sa merg pana unde am drum liber, mai departe nu stiu ce o sa fac, nu cred ca zambetul fals ma va ajuta.
Dar acuma cred ca stiu ce trebuie facut, o sa incep o viata noua, chiar asta am sa fac...o sa fiu cat se poate de fals cu cei din jur chiar si cu mine si voi incerca sa uit tot...sper sa reusesc.
marți, 7 iulie 2009
TIMP INCOTRO MERGI?
Ii ora 2 noaptea si eu nu am somn, poate si caldura ii de vina.In timp ce ma rostogoleam dintr-o parte in alta a patului multe chestii mi-au trecut prin minte, cele mai multe legate de copilaria mea.Multumesc lui Dumnezeu si parintilor mei ca am avut o copilarie foarte frumoasa.Ceea ce regret este ca mi-am cunoscut tatal abea la 2 ani, dar na am compesat dupa...:D.
Cand aveam o varsta mai maricica asa, o puneam pe mama sa-mi povesteasca cum m-am nascut, normal ca m-a adus barza si na tot tacamul ce cred ca-l stiti si voi, dar eu eram foarte curios de prima mea zi, apoi mama imi tot spunea ca eu eram foarte cuminte cand eram mic.Noi stand la sat mama avea foarte mult de lucru si aveam la strada un prun(acum nu mai e:() si imi punea o patura ceva la umbra si imi spunea sa stau acolo, ma credeti ca nu ma miscam de acolo?
Nu ma misacm pana nu venea mama sa ma ridice de acolo.O alta chestie foarte interesanta este ca eu aveam obiceiul sa mananc pamant, da, nu stiu de ce, dar cand aveam ocazia o faceam.
Imi amintesc ca imi placea foarte mult sa stau in gradina bisericii, ma simteam atat de bine acolo.Ma duceam cu sora mea Ramona, ea canta in corul bisericii si eu stateam in gradina.Pot sa zic ca pana la varsta de vreo 6-7 ani am fost crescut ca-n eprubeta, pentru ca nu m-au lasat sa fac gradinita cu ceilalti copii, am facut-o acasa, dar mie mi-a placut si asa, chiar daca ma mai ascundeam prin pod sau in boxa la porci:))
O data, m-am ascuns in fan de vara mea, eram la balta nu era foarte departe de noi, si ne-am pus sa vedem care trece apa, eu normal ca nu am trecut si am picat in apa, am fugit direct acasa si m-am ascuns in fan sa nu ma vada vara mea.Imi doream foarte mult sa fiu vrajitor, chiar si acuma mai am o foaie din caiet in care am scris:,, la varsta de 16 ani o sa fiu vrajitor" eram prin clasa a 4, dar sa nu credti ca mi-am revenit, la 16 ani am sters 16 si am scris 18=)).
Ma uitam cu atata daruire la desene animate, eu ma uitam la desene doar pe tvr 2 ca restu nu prindeam noi atunci, mai ales ca eram la sat, dar faza proasta e ca noi stam cam departe de la scoala si trebuia sa fug pana acasa sa prin desenele, erau alea cu Songoku sau nu mai stiu exact.
Mda, pe la 8-9 ani m-am sarutat si cu un baiat, da ii adevarat, era de-o varsta cu mine, ne jucam intr-o casa parasita, si ne-am sarutat...asta e!:))
Acuma cand ii aduc aminte, ma ia la fuga tot satul:))
Prima zi de scoala nu o tin minte, tin minte cand a venit mama acasa si mia zis ca m-a inscris la scoala, eram foarte fericit, nu ca acuma nu as fii:D.
Imi placea foarte mult sa dansez, stateam ore in sir in oglinda si dansam, iar mai ales vara cand mama se mai odihnea, eu tot dansam dar cu castile in urechii.
Stau acuma si privesc prezentul, parca a inceput sa fie cam tot mai negru si mai plictisit, pentru unii, pentru mine ii acelas, poate ca inca is copil, nu am sters inca 18-le de pe foaie, dar dupa ce scriu aici, o s-o fac...am inca speranta...sper la mai bine...sper sa nu-mi pierd copilaria, de aceea stau si ma intreb
TIMP INCOTRO MERGI?
Cand aveam o varsta mai maricica asa, o puneam pe mama sa-mi povesteasca cum m-am nascut, normal ca m-a adus barza si na tot tacamul ce cred ca-l stiti si voi, dar eu eram foarte curios de prima mea zi, apoi mama imi tot spunea ca eu eram foarte cuminte cand eram mic.Noi stand la sat mama avea foarte mult de lucru si aveam la strada un prun(acum nu mai e:() si imi punea o patura ceva la umbra si imi spunea sa stau acolo, ma credeti ca nu ma miscam de acolo?
Nu ma misacm pana nu venea mama sa ma ridice de acolo.O alta chestie foarte interesanta este ca eu aveam obiceiul sa mananc pamant, da, nu stiu de ce, dar cand aveam ocazia o faceam.
Imi amintesc ca imi placea foarte mult sa stau in gradina bisericii, ma simteam atat de bine acolo.Ma duceam cu sora mea Ramona, ea canta in corul bisericii si eu stateam in gradina.Pot sa zic ca pana la varsta de vreo 6-7 ani am fost crescut ca-n eprubeta, pentru ca nu m-au lasat sa fac gradinita cu ceilalti copii, am facut-o acasa, dar mie mi-a placut si asa, chiar daca ma mai ascundeam prin pod sau in boxa la porci:))
O data, m-am ascuns in fan de vara mea, eram la balta nu era foarte departe de noi, si ne-am pus sa vedem care trece apa, eu normal ca nu am trecut si am picat in apa, am fugit direct acasa si m-am ascuns in fan sa nu ma vada vara mea.Imi doream foarte mult sa fiu vrajitor, chiar si acuma mai am o foaie din caiet in care am scris:,, la varsta de 16 ani o sa fiu vrajitor" eram prin clasa a 4, dar sa nu credti ca mi-am revenit, la 16 ani am sters 16 si am scris 18=)).
Ma uitam cu atata daruire la desene animate, eu ma uitam la desene doar pe tvr 2 ca restu nu prindeam noi atunci, mai ales ca eram la sat, dar faza proasta e ca noi stam cam departe de la scoala si trebuia sa fug pana acasa sa prin desenele, erau alea cu Songoku sau nu mai stiu exact.
Mda, pe la 8-9 ani m-am sarutat si cu un baiat, da ii adevarat, era de-o varsta cu mine, ne jucam intr-o casa parasita, si ne-am sarutat...asta e!:))
Acuma cand ii aduc aminte, ma ia la fuga tot satul:))
Prima zi de scoala nu o tin minte, tin minte cand a venit mama acasa si mia zis ca m-a inscris la scoala, eram foarte fericit, nu ca acuma nu as fii:D.
Imi placea foarte mult sa dansez, stateam ore in sir in oglinda si dansam, iar mai ales vara cand mama se mai odihnea, eu tot dansam dar cu castile in urechii.
Stau acuma si privesc prezentul, parca a inceput sa fie cam tot mai negru si mai plictisit, pentru unii, pentru mine ii acelas, poate ca inca is copil, nu am sters inca 18-le de pe foaie, dar dupa ce scriu aici, o s-o fac...am inca speranta...sper la mai bine...sper sa nu-mi pierd copilaria, de aceea stau si ma intreb
TIMP INCOTRO MERGI?
joi, 11 iunie 2009
ROMANUL CE E DOAR AL MEU
S-a terminat liceul...s-a terminat practic, adica cu orele care treceau foarte greu, s-a terminat cu germana, vesnica mea problema...
Acum cateva zile eram pe holurile scolii imbracat in robe in care de altfel m-am copt, deci eram imbracat in robe si ma plimbam prin scoala, cantam Gaudeamus igitur.Cantam e cam mult spus, behaiam si noi.Ceva e original la clasa mea, daca ceva nu n-e iese bine avem o scuza generala:,, suntem la filo", apropo un exemplu, faceam noi poze acuma la sfarsit si trebuia sa facem cate 3 poze, adica o pagina din catalog, iar la un moment dat noi intrebam pe colegul nostru Mircea de ce el nu face poza cu cine-i pe foaie, iar el a raspuns simplu:,,...noi facem 4 poza na..." defapt ei erau cinci, dar care credeti ca era scuza?....normal...suntem la filo:))
Sa revin...behaiam prin scoala si pe fundal era melodia cu ,,ani de liceu". dar nu aia cu cercel in buric si cu rolele prin scoala, era aia veche.Melodia mi-a trezit foarte multe amintiri: copilaria mea foarte frumoasa cand mancam pamant si ziceam ca e ciocolata, prima mea calatorie cu avionul cand pilotul facand o manevra si lasandu-se in lateral am inceput sa tip ca nebunul ca ne prabusim, dar nimeni nu ma intelegea ca avionul era plin de unguri, prima mea zi de liceu cand imi cautam clasa, prima mea iubire si normal prima suferinta din dragoste, prima data cand am facut sex:">, m-am indragostit din nou, au inceput sa-mi iasa pe fata tot felul de chestii, cica se numesc cosuri, mi-am pierdut identitatea dar mi-am regasit-o foarte departe si iar m-am indragostit, mi-a trecut si m-am indragostit din nou.
Cam atata ar fii pe scurt, normal sunt foarte multe lucruri de zis, dar totul depinde de tine cum stii sa te bucuri si sa-ti traiesti viata.Pe mine cel mai tare ma supara cand vad oameni tristi asa fara motiv si dau vina pe unu' si pe altu'...sa fim seriosi...in ultima zi de liceu pe tabla scria:,,TU ESTI PROPRIUL ARHITECT AL VIITORULUI TAU" asa si este.
Un roman cred ca are fiecare, dar recunosc ca acuma sunt putin egoist...vreau sa am un roman doar al meu, vreau sa am o viata normala, vreau sa fiu liber, vreau sa fiu...eu.
De acuma incepe viata adevarata pentru mine, pana acuma a fost introducerea in roman, expozitiunea.M-am urcat in tren fara mama si tata, privesc in fata si vad ca in statia urmatoare ploua, verific in bagaje daca am umbrela...da o am, in statia urmatoare e intuneric, dar nu-i bai am o lanterna si apoi vina statia cu soare si multe pasarele si un curcubeu peste tot...abia astept sa ajung acolo, nu am zis ca renunt la copilarie, dar o sa las maturitatea sa se joace mai mult pe afara, pana acuma o tineam doar inauntru.
Am mult de mers si de scris pana in statia finala, sunt nerabdataor sa vad finalul romanului, apropo mi-am luat si bilet, nu vreau sa fiu dat jos la prima'
;))
LALE
Acum cateva zile eram pe holurile scolii imbracat in robe in care de altfel m-am copt, deci eram imbracat in robe si ma plimbam prin scoala, cantam Gaudeamus igitur.Cantam e cam mult spus, behaiam si noi.Ceva e original la clasa mea, daca ceva nu n-e iese bine avem o scuza generala:,, suntem la filo", apropo un exemplu, faceam noi poze acuma la sfarsit si trebuia sa facem cate 3 poze, adica o pagina din catalog, iar la un moment dat noi intrebam pe colegul nostru Mircea de ce el nu face poza cu cine-i pe foaie, iar el a raspuns simplu:,,...noi facem 4 poza na..." defapt ei erau cinci, dar care credeti ca era scuza?....normal...suntem la filo:))
Sa revin...behaiam prin scoala si pe fundal era melodia cu ,,ani de liceu". dar nu aia cu cercel in buric si cu rolele prin scoala, era aia veche.Melodia mi-a trezit foarte multe amintiri: copilaria mea foarte frumoasa cand mancam pamant si ziceam ca e ciocolata, prima mea calatorie cu avionul cand pilotul facand o manevra si lasandu-se in lateral am inceput sa tip ca nebunul ca ne prabusim, dar nimeni nu ma intelegea ca avionul era plin de unguri, prima mea zi de liceu cand imi cautam clasa, prima mea iubire si normal prima suferinta din dragoste, prima data cand am facut sex:">, m-am indragostit din nou, au inceput sa-mi iasa pe fata tot felul de chestii, cica se numesc cosuri, mi-am pierdut identitatea dar mi-am regasit-o foarte departe si iar m-am indragostit, mi-a trecut si m-am indragostit din nou.
Cam atata ar fii pe scurt, normal sunt foarte multe lucruri de zis, dar totul depinde de tine cum stii sa te bucuri si sa-ti traiesti viata.Pe mine cel mai tare ma supara cand vad oameni tristi asa fara motiv si dau vina pe unu' si pe altu'...sa fim seriosi...in ultima zi de liceu pe tabla scria:,,TU ESTI PROPRIUL ARHITECT AL VIITORULUI TAU" asa si este.
Un roman cred ca are fiecare, dar recunosc ca acuma sunt putin egoist...vreau sa am un roman doar al meu, vreau sa am o viata normala, vreau sa fiu liber, vreau sa fiu...eu.
De acuma incepe viata adevarata pentru mine, pana acuma a fost introducerea in roman, expozitiunea.M-am urcat in tren fara mama si tata, privesc in fata si vad ca in statia urmatoare ploua, verific in bagaje daca am umbrela...da o am, in statia urmatoare e intuneric, dar nu-i bai am o lanterna si apoi vina statia cu soare si multe pasarele si un curcubeu peste tot...abia astept sa ajung acolo, nu am zis ca renunt la copilarie, dar o sa las maturitatea sa se joace mai mult pe afara, pana acuma o tineam doar inauntru.
Am mult de mers si de scris pana in statia finala, sunt nerabdataor sa vad finalul romanului, apropo mi-am luat si bilet, nu vreau sa fiu dat jos la prima'
;))
LALE
miercuri, 6 mai 2009
TIMEA A ZIS
Eram la scoala, nu aveam chef de germana si ne-am dus la profa de germana sa-i zicem sa ne lase la sport sa ne pregatim pentru BAC.Mda vezi doamne, numa la sport nu ne-am dus:D, am mers jos la ,,restaurant" cum l-a denumit chiar profa de germana, chestia aia de la subsol de unde ne cumparam cate ceva in pauza si unde se fumeaza(eu nu).
Deci cum ziceam, eram acolo si am inceput sa vorbim, sa facem glume pe seama celorlalti, era o atmosfera foarte destinsa, asa in spiritul F2....cand deodata colega mea Timea a zis:,,Doamne, cand o sa mai radem asa?", dupa ce am auzit asta, am stat si m-am gandit, oare chiar asa sa fie? viata frumoasa se termina in iunie?
Nu am vrut sa cred asta, am ajuns acasa si am tot stat si m-am gandit, m-am gandit, m-am rasucit, m-am gandit iar si am ajuns la o concluzie:viata frumoasa o facem noi, nu locul unde ne aflam.
Oriunde si oricand putem fii fericiti, depinde de ceea ce vrem sau depinde cum vrem.
Apoi am zis, nu are rost sa ma intristez, doamne-fereste nu murim, am ajuns intr-o alta etapa, cam grea e adevarat, dar trebe sa trecem peste.
TIMEA A INTREBAT EU AM RASPUNS
have fun!
Deci cum ziceam, eram acolo si am inceput sa vorbim, sa facem glume pe seama celorlalti, era o atmosfera foarte destinsa, asa in spiritul F2....cand deodata colega mea Timea a zis:,,Doamne, cand o sa mai radem asa?", dupa ce am auzit asta, am stat si m-am gandit, oare chiar asa sa fie? viata frumoasa se termina in iunie?
Nu am vrut sa cred asta, am ajuns acasa si am tot stat si m-am gandit, m-am gandit, m-am rasucit, m-am gandit iar si am ajuns la o concluzie:viata frumoasa o facem noi, nu locul unde ne aflam.
Oriunde si oricand putem fii fericiti, depinde de ceea ce vrem sau depinde cum vrem.
Apoi am zis, nu are rost sa ma intristez, doamne-fereste nu murim, am ajuns intr-o alta etapa, cam grea e adevarat, dar trebe sa trecem peste.
TIMEA A INTREBAT EU AM RASPUNS
have fun!
vineri, 3 aprilie 2009
SA MORI DIN INIMA RANITA
Ce poate fi mai greau in lume decat sa mori din inima ranita? Ce poate fi mai greu in lume decat acel sentiment care iti spune ca nu esti iubit, sentimentul cel mai dureros care iti aduce multe lacrimi,dar parca ai mai suferi stiind ca la sfarsit te asteapta iubirea.De cate ori nu ai stat in oglinda si te-ai intrebat de ce esti condamnat sa suferi, simti un fior in inima care iti cutremura tot trupul?...da asta e iubirea...un fior, o lacrima, o clipa care trece asa de repede incat nici nu simti ca ai trait-o.
Cine e de vina?...tu sau cealalta persoana?...de ce nu poti fi fericit?...stai si te gandesti ce ai de facut...iti tot zici ca trebuie sa ai rabdare sa astepti, dar pana unde?
Asta am trait si eu, m-am indragostit pentru prima data si se pare de persoana nepotrivita.Nu stiu cine e de vina, destinul,eu dar cert ii ca eu inca sufar.Sufar, dar mai am rabdare, recunosc ca am fost slab si am plans, eu cel care pare ca nu are lacrimi, cel care rade tot timpul si incearca ca lumea din jurul lui sa rada si ea, am plans...nu imi pare rau ca am plans..nu o sa-mi para rau nimic din ce am suferit si voi mai suferii.
Nu imi pare rau ca m-am ars, port cu mandrie acele rani, poate ca inca mai iubesc...sunt confuz.
Este ca si cum iti provoci durere si iti place...eu inca mai iubesc, stiind ca ma acea iubire ma raneste, eu inca o port in suflet.
MA DOARE SI IMI PLACE
Cine e de vina?...tu sau cealalta persoana?...de ce nu poti fi fericit?...stai si te gandesti ce ai de facut...iti tot zici ca trebuie sa ai rabdare sa astepti, dar pana unde?
Asta am trait si eu, m-am indragostit pentru prima data si se pare de persoana nepotrivita.Nu stiu cine e de vina, destinul,eu dar cert ii ca eu inca sufar.Sufar, dar mai am rabdare, recunosc ca am fost slab si am plans, eu cel care pare ca nu are lacrimi, cel care rade tot timpul si incearca ca lumea din jurul lui sa rada si ea, am plans...nu imi pare rau ca am plans..nu o sa-mi para rau nimic din ce am suferit si voi mai suferii.
Nu imi pare rau ca m-am ars, port cu mandrie acele rani, poate ca inca mai iubesc...sunt confuz.
Este ca si cum iti provoci durere si iti place...eu inca mai iubesc, stiind ca ma acea iubire ma raneste, eu inca o port in suflet.
MA DOARE SI IMI PLACE
joi, 2 aprilie 2009
CAND VIATA BATE FILMUL(indian)
Cred ca toata lumea a vazut macar o data un film indian.In aceste filme vezi iubiri care trec prin tot felu de obstacole dar pana la urma iubirea invinge, vezi costume foarte colorate, fete care danseaza, case, ce case, castele si oameni care zambesc tot timpul.
De cand eram mic imi doream sa ajung in India, era ceva ce ma atragea la aceasta tara, foarte multi mi-au zis ca nu e ca-n filme, dar eu tot speram sa ajung acolo.Era un sentiment ce nu puteam sa-l explic nimanui, era ceva din interior care striga ca trebuie sa ajung in India.
Vara trecuta am ajuns in india....si da sunt indian...si da, tata este indian:D.
Anul trecut prin Martie-Aprilie cand eu de obicei imi programez vara, tata a venit cu o idee sa merg in India.Normal ca la inceput nu prea am crezut, pana cand am vazut biletele de avion.La inceput imi era putina frica sa ma duc singur pe acolo, am tot chemat colegi, prieteni sa vina cu mine, dar nimeni nu a vrut sa vina, unii poate nici nu au crezut ca vorbesc serios.Prima data am plecat in Irlanda la parintii mei am stat acolo 2 saptamani dupa care inima parca imi batea tot mai tare, nici nu-mi venea sa cred ca voi pleca in India. A venit si dimineata cand trebuia sa ma duc in Dublin la aeroport, nu stiu de ce nu m-a dus tata cu masina, pentru ca noi in Irlanda stam cam 100 km de Dublin, tata m-a dus la autobuz si eu trebuia sa ajung singur la aeroport.Dupa ca am ascultat tot playlist-ul din telefon am ajuns si in Dublin.
Nu stiu cum a trecut timpul dar eram in avion, tocmai ce a decolat, urmatoarea oiprire Budapesta. Pana la Budapesta nu s-a intamplat mare lucru'.Am ajuns cu bine si in Budapesta, de acolo am luat avionul spre Cairo.Spre Cairo nu intelegem de ce eram izolat de toti, eram singur pe un scaun chiar in fata, chestia era ca nu aveam geam acolo, si asta nu-mi convenea:D.
De la Cairo am luat avionul spre New Delhi, dupa fooooaaaarte multe ore am ajuns si in India.Mama in Irlanda mi-a aratat o poza cu o doamna care trebuia sa ma astepte cu numele meu, doamna aceea era o prietena de-al parintilor care cica au cunoscut-o intr-o excursie, sau cel putin asa mi-au zis ei.Cand am ajuns acolo, toti aveau parca o fata, de unde s-o cunosc eu pe femeia aia, pana la urma am vazut o doamna foarte serioasa, imbracata ca-n filme cu multe bijuterii, care avea in mana o farfurie de tabla, inox nu stiu ce era, niste petale de flori si ceva ce iesea foc din ea, si in cealata mana un carton cu numele de Erik, ma uit asa la ea, ea se uita la mine, eu la ea, ea la mine, ea imi zice:,,romania?", eu ii zic:,,aaaaahaaaaaa" si ce sa vezi ea a inceput sa zica tot felul de lucruri nu stiu ce zicea, dar mie imi vevea sa rad si imi era si rusine ca mai invartea si farfuria in jurul meu.
Dupa ce a treminat ce avea ea de zis acolo, am iesit din aeroport, afara ploua, ne astepta un taxi cu un sofer cu o mustata foarte neagra si lunga, mi-a zambit, eu am crezut ca mi-a zis ceva si ii zic:,,sorry?" el nu stiu ce mi-a raspuns, eu nedumerit:,,ooooooooooook"
Pe drum doamna nu a vorbit deloc cu mine, m-a lasat sa ma bucur de drum, eu ma suceam intr-una in masina si ma uitam in stanga, vad o vaca, ma uitam in dreapta vad o vaca, peste tot erau vaci si balega:-P.Erau foarte multi oameni pe strada, am deschis geamul si un miros cu mirodenii si tot feluri de ierburi am simtit in aer.Era si un miros de piper am facut o fata cam naspa, femeia a zis ceva, dar in timp ce a zis a tinut mana in dreptul gurii si dadea si din cap cand a zis.
Am ajuns in dreptul unei cladiri foarte frumoase, avea 4 etaje, o gradina foarte mare, o fantana in fata.atata am abservat atunci.La inceput am crezut ca e vreun muzeu ceva, un palat, de vizitat.Dar nu, era casa unde eram cazat:D
Recunosc, cand am ajuns in casa primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma duc in baie sa ma spal pe fata, nu-mi venea sa cred.Era totul asa de frumos acolo, incat parca nu era adevarat, m-am gandit de foarte multe ori ca visez, dar imi aminteam de drumul Cairo-New Delhi si ma trezeam si tot acolo eram.Niste femei mi-au luat bagajele, apoi un domn imbracat foarte elegant a venit si am inceput sa ma dezmeticesc, am inceput sa vorbesc cu cineva, in engleza.Pe domn il cheama Kabul, iar sotia lui care a venit in aeroport o cheama Sumitra.Asta mi-a zis la inceput Kabul.Apoi un alt personaj a intrat, el era de varsta mea, Samir, studiaza la Londra.
A doua zi am vizitat gradina si o herghelie de cai cu care erau foarte mandri.L-am intrebat pe Samir cand putem sa plecam sa vizitam pe acolo, mi-a raspuns Sumitra, a zis ca voi avea timp toata viata sa vizitez India, normal ca auzind aceste cuvinte o frica si-a facut aparita in mine.Am incercat sa-l sun pe tata, telefonul lui nu mergea.Cand am intrat in casa, tata si mama erau acolo, am fost foarte surprins sa-i vad acolo, nu mai staim ce sa cred.Nu mai tin minte cum am inceput sa vorbim, dar la sfarsit am aflat ca Sumitra si Kabul sunt bunici mei, iar tata este fiul lor.Pe moment m-am simtit doar usurat ca nu e altceva grav.
Foarte multa lume s-a mirat cu cata liniste si calm am primit vestea.Dupa un timp, cand colegii mei ma tot intrebau cum a fost prin India, cum i-am cunoscut pe bunicii mei si tot felul de intrebari, atunci am inceput sa-mi pun tot felul de intrebari, de ce am fost mintit, de ce tata-i indian, de ce nu stiam?
Dupa un timp am simtit ca pot intradevar sa zic Sumitrei ca face parte din familie, lui Samir sa-i zic Sammy.Dupa un timp am realizat cine sunt defapt, am realizat ca locul meu nu-i aici, dupa un timp am realizat ca nu sunt acasa....
De cand eram mic imi doream sa ajung in India, era ceva ce ma atragea la aceasta tara, foarte multi mi-au zis ca nu e ca-n filme, dar eu tot speram sa ajung acolo.Era un sentiment ce nu puteam sa-l explic nimanui, era ceva din interior care striga ca trebuie sa ajung in India.
Vara trecuta am ajuns in india....si da sunt indian...si da, tata este indian:D.
Anul trecut prin Martie-Aprilie cand eu de obicei imi programez vara, tata a venit cu o idee sa merg in India.Normal ca la inceput nu prea am crezut, pana cand am vazut biletele de avion.La inceput imi era putina frica sa ma duc singur pe acolo, am tot chemat colegi, prieteni sa vina cu mine, dar nimeni nu a vrut sa vina, unii poate nici nu au crezut ca vorbesc serios.Prima data am plecat in Irlanda la parintii mei am stat acolo 2 saptamani dupa care inima parca imi batea tot mai tare, nici nu-mi venea sa cred ca voi pleca in India. A venit si dimineata cand trebuia sa ma duc in Dublin la aeroport, nu stiu de ce nu m-a dus tata cu masina, pentru ca noi in Irlanda stam cam 100 km de Dublin, tata m-a dus la autobuz si eu trebuia sa ajung singur la aeroport.Dupa ca am ascultat tot playlist-ul din telefon am ajuns si in Dublin.
Nu stiu cum a trecut timpul dar eram in avion, tocmai ce a decolat, urmatoarea oiprire Budapesta. Pana la Budapesta nu s-a intamplat mare lucru'.Am ajuns cu bine si in Budapesta, de acolo am luat avionul spre Cairo.Spre Cairo nu intelegem de ce eram izolat de toti, eram singur pe un scaun chiar in fata, chestia era ca nu aveam geam acolo, si asta nu-mi convenea:D.
De la Cairo am luat avionul spre New Delhi, dupa fooooaaaarte multe ore am ajuns si in India.Mama in Irlanda mi-a aratat o poza cu o doamna care trebuia sa ma astepte cu numele meu, doamna aceea era o prietena de-al parintilor care cica au cunoscut-o intr-o excursie, sau cel putin asa mi-au zis ei.Cand am ajuns acolo, toti aveau parca o fata, de unde s-o cunosc eu pe femeia aia, pana la urma am vazut o doamna foarte serioasa, imbracata ca-n filme cu multe bijuterii, care avea in mana o farfurie de tabla, inox nu stiu ce era, niste petale de flori si ceva ce iesea foc din ea, si in cealata mana un carton cu numele de Erik, ma uit asa la ea, ea se uita la mine, eu la ea, ea la mine, ea imi zice:,,romania?", eu ii zic:,,aaaaahaaaaaa" si ce sa vezi ea a inceput sa zica tot felul de lucruri nu stiu ce zicea, dar mie imi vevea sa rad si imi era si rusine ca mai invartea si farfuria in jurul meu.
Dupa ce a treminat ce avea ea de zis acolo, am iesit din aeroport, afara ploua, ne astepta un taxi cu un sofer cu o mustata foarte neagra si lunga, mi-a zambit, eu am crezut ca mi-a zis ceva si ii zic:,,sorry?" el nu stiu ce mi-a raspuns, eu nedumerit:,,ooooooooooook"
Pe drum doamna nu a vorbit deloc cu mine, m-a lasat sa ma bucur de drum, eu ma suceam intr-una in masina si ma uitam in stanga, vad o vaca, ma uitam in dreapta vad o vaca, peste tot erau vaci si balega:-P.Erau foarte multi oameni pe strada, am deschis geamul si un miros cu mirodenii si tot feluri de ierburi am simtit in aer.Era si un miros de piper am facut o fata cam naspa, femeia a zis ceva, dar in timp ce a zis a tinut mana in dreptul gurii si dadea si din cap cand a zis.
Am ajuns in dreptul unei cladiri foarte frumoase, avea 4 etaje, o gradina foarte mare, o fantana in fata.atata am abservat atunci.La inceput am crezut ca e vreun muzeu ceva, un palat, de vizitat.Dar nu, era casa unde eram cazat:D
Recunosc, cand am ajuns in casa primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma duc in baie sa ma spal pe fata, nu-mi venea sa cred.Era totul asa de frumos acolo, incat parca nu era adevarat, m-am gandit de foarte multe ori ca visez, dar imi aminteam de drumul Cairo-New Delhi si ma trezeam si tot acolo eram.Niste femei mi-au luat bagajele, apoi un domn imbracat foarte elegant a venit si am inceput sa ma dezmeticesc, am inceput sa vorbesc cu cineva, in engleza.Pe domn il cheama Kabul, iar sotia lui care a venit in aeroport o cheama Sumitra.Asta mi-a zis la inceput Kabul.Apoi un alt personaj a intrat, el era de varsta mea, Samir, studiaza la Londra.
A doua zi am vizitat gradina si o herghelie de cai cu care erau foarte mandri.L-am intrebat pe Samir cand putem sa plecam sa vizitam pe acolo, mi-a raspuns Sumitra, a zis ca voi avea timp toata viata sa vizitez India, normal ca auzind aceste cuvinte o frica si-a facut aparita in mine.Am incercat sa-l sun pe tata, telefonul lui nu mergea.Cand am intrat in casa, tata si mama erau acolo, am fost foarte surprins sa-i vad acolo, nu mai staim ce sa cred.Nu mai tin minte cum am inceput sa vorbim, dar la sfarsit am aflat ca Sumitra si Kabul sunt bunici mei, iar tata este fiul lor.Pe moment m-am simtit doar usurat ca nu e altceva grav.
Foarte multa lume s-a mirat cu cata liniste si calm am primit vestea.Dupa un timp, cand colegii mei ma tot intrebau cum a fost prin India, cum i-am cunoscut pe bunicii mei si tot felul de intrebari, atunci am inceput sa-mi pun tot felul de intrebari, de ce am fost mintit, de ce tata-i indian, de ce nu stiam?
Dupa un timp am simtit ca pot intradevar sa zic Sumitrei ca face parte din familie, lui Samir sa-i zic Sammy.Dupa un timp am realizat cine sunt defapt, am realizat ca locul meu nu-i aici, dupa un timp am realizat ca nu sunt acasa....
luni, 30 martie 2009
PREZENTA
Mi-au spus cativa colegi ca am ceva greseli:D, da am, dar pe parcurs o sa incerc sa arat ca am terminat filologia:-P.
Nu pot sa trec mai departe sa zic de ce ii asa de greu sa fi altcumva decat ceea ce trebuie, pana nu ma leg inca o data de colegii mei de clasa, imi sunt prea dragi:D.M-am gandit sa mai zic ceva de ei, nu stiu inca ce, sper sa nu zic nimic de rau.
Prima la catalog ii Adela...parca o vad in ultimul rand, o fata foarte timida cu o voce care te imblanzeste chiar daca ai nervi de vezi negru in fata ochilor...ii sta foarte bine cu parul cret...aaa da sa nu uit, imi place cum danseaza:D, cand zic Adela zic liniste, afectiune, blandete mai zic si germana:D.
Urmeaza Ciprian sau Skizo cum il stim noi...in ultimul timp lipseste cam mult...el sta a treia banca de mine pe randul din mijloc, ii un tip destul de sociabil, un pic cam blond-la propriu-in clasa a 10a am incercat un experiment pe el:D, era lectia cu observatia, cred ca acuma afla si el:-p...nu stiu de ce dar cand zic Skizo parca zic...alb...nu stiu de ce:-??
A treia este Carla...este o fire foarte hotarata, care stie ce vrea, ii foarte dificila...chiar i-am zis-o intr-o ora nu mai stiu ce ora era, era ceva de genu:,,....ca esti tu prea dificila de aia..."cred ca o sa-i multumesc toata viata ca in banchetul mic am luat de la ea pantalonii de ski, altfel eram tot ud:D...cand spun Carla spun hotarare.
Aura, da urmeaza Aura, este o fata foarte nu stiu cum sa explic, foarte ,,aranjata" este foarte bine, nu o zic in nume de rau:-P...cu Aura avea ceva profu de isto din a9a, nu conta ca noi toti eram cu mana pe sus sa raspundem, el tot pe Aura o punea...este o fire cam retrasa, cel putin asa am vazut eu in 4 ani...si daca ai nevoie de o oglinda, de un ruj sau eu mai stiu eu ce, Aura te salveaza:D...cand zic Aura zic...eleganta
Bianca sau Bibitzu...mda...,,da ce-a zis, ce-a zis" asta e vorba ei, nu stiu cum reuseste Bia dar cand e o faza tare in clasa e nu se prinde din prima:D...pentru ca dupa cum a spus ea nu aude:-P...este foarte stresata de un anumit coleg...cel mai tare uraste germana, sunt sigur de asta...cand zic Bianca zic stres si antidomitian:D
O da, o da, ce sa zic urmeaza Bucurei...si el ii tot un Ciprian...cred ca ati inteles cum sta treaba cu el din postarea anterioara...tin minte ca in prima zi in a 9a am vorbit prima data cu el si el a zis daca pot sa-l las sa stea el langa Bianca, deci stiti cine o streseaza pe Bibitzu:-P...cand zic Bucurei zic veselie, ore faine, farse, zic o multime de lucruri.
Urmeaza partenera mea de dans:D...Petruta...Petruta sta in primul rand, deci ii o fata foarte serioasa, imi place foarte mult cum danseaza si ea, imi mai place cum zambeste, am incercat sa o imit dar nu imi reuseste.Nu o sa uit faza cand pe la 11 noaptea m-a sunat sa imi zica ca ii dor de mine sa dansam:))...cand zic Petruta zic incredere, dans, muzica:D.
Alexandra, ii destul de retrasa fata asta, nu stiu daca in 4 ani a avut un dialog cu toti din clasa, eu ma inteleg foarte bine cu ea, dar in banchetul mic era vorba ceva de ea si Bucurei a zis:,, Da cine-i Alexandra?" deci va dati seama....oricum Ale ii de treaba, o fata silitoare...cand zic Ale zic seriozitate.
Denisa ii urmatoarea, ea sta langa Bianca, deci foarte aproape de Bucurei, imi place foarte mult cum si ce scrie, are talent:D.Este destul de sociabila, nu stiu de ce dar am impresia ca ii plac foarte mult copiii...cand zic Denisa zic perseverenta.
Ovidiu, el sta undeva in ultimul rand, nu prea ii auzi glasul, dar si cand il auzi trebe sa te ti tare...ii foarte tacut la ore, ii merge mintea foarte bine, dar ii cam lene...de aia cand zic Ovidiu zic somn, lene...etc etc
Sanda, ea sta in primul rand de banci, ea e tare dificila, cel mai dificil lucru pentru ea cred ca ii sa stranute:-p...si cea mai noua descoperire a mea...sa sare la capra la ora de sport, ma inteleg foarte bine cu ea, ii o fata de treaba.
Anca, Anca ii tare suparata pe mine, sa nu vada pe cineva ca discutam ca ea gata sare cu gura pe mine, cel mai tare a fost in clasa a 9a cand mia aruncat blocul de desen pe geam:))...vrea sa dea la medicina...saracii pacienti...glumeam...cred ca o sa faca o treaba buna.
Timea, ea sta langa Aura, deci eleganta o caracterizeaza si pe ea, imi place si de ea cum danseaza, e o prietena pe care te poti baza, are multe calitati, dar cea mai importanta cred eu ca e ca te asculta...te asculta orice ai zice.
Roxana K...e o fata deosebita, are talent la teatru, am jucat cu ea o sceneta in clasa, normal ca am luat 10...nu stiu daca e bine sau e de rau, dar ea nu prea accepta oamenii asa cum sunt ei, ea are o lume a ei si daca nu te incadrezi, nu stiu, nu te evita dar na...nici nu stiu cum sa explic...am un sfat pentru ea...ii dau acest sfat nu pentru ca vezi doamne cine sunt eu, ci pentru ca imi pasa...roxi, avem doar 18 ani, suntem nebuni si nu avem bani...doar atata:D.
Aida, e o fata foarte desteapta, are si ea talent de a scrie la fel ca Denisa, cred ca are 10 pe linie:D...bravo Aida tine-o tot asa...pe dreapta....este o fata destul de calma, nu prea o vad certandu-se cu cineva...apropo, amandoi suntem fanii nevestelor disperate:D.
Urmatoarea ii Loredana...cred ca este cea mai linistita din clasa...este foarte credincioasa(bravo Lore) invata si ea foarte bine, nu m-am certat cu ea niciodata, si nici n-o s-o fac:-p
Nicoleta...de un timp nu o mai aud sa zica ceva de Dica(fotbalistul), e o fata foarte hotarata, ma refer cand vrea sa te injure sau sa-ti traga una, nu se mai razgandeste:-P, cum am zis si data trecuta pe ea o vad in televiziune.
Cristina, partenera mea de suferinta la germana...o cam stresez eu la germana, dar ea nu are treaba, cu telefonul in banca si da-i pe mess...arecel mai cret par pe care l-am vazut vreodata, de aia prin clasa i se mai spune si papadia:-P.
Anamaria, jos-palaria, este sefa noastra de 2 ani, fata asta nu are absente, nu stiu cum reuseste si daca are una ii motivata si aia...ceea ce trebuie sa stiti despre ea este ca are o rabdare de fier si foarte important este responsabila pentru aproape orice in clasa, daca ii sa se stranga bani pt ceva sti unde sa mergi, daca iti trebuie ceva tot la Ana mergi...te admir Ana!
Fotbalistul clasei, Mircea, e un baiat destept, foarte calculat, are 10 la romana:D...nu cred ca ar trai fara minge...dansaza si el destul de bine, si de un timp pare destul de serios, parca s-a schimbat...e de bine oricum.
Diana, sta a doua banca de mine, ma inteleg foarte bine cu ea, o mai supar eu din cand in cand dar vad ca ii trece de fiecare data.
Roxana O....cred ca e cea mai inalta din clasa...si ea sta in ultimul rand, ii destul de sociabila, nici pe ea nu o vad certandu-se...e tare de treaba, prin a 9 si a 10 se lua de mine, ca sunt gay:-P...acuma i-a trecut...
Norina...cred ca e cea mai impiedicata fata...doamne...ea a avut noroc si s-a transferat de la germana...ce bine de tine nini...in rest e super faina fata asta...te intelegi bine cu ea, oricum ai fi:D.
La catalog urmez eu:D
Dupa mine ii Carla...nu-o sa uit niciodata Carla ca ai fost singura cand aveam eu probleme prin clasa a 10...cand am lipsit mult...tu ai fost singura care m-a intrebat ce se intampla cu mine si am stat foarte mult timp si am vorbit...esti o dulce:-P.
Adrian, daca va uitati la statusul lui pe mess, sigur doarme:D...e fan Regina...nu pot sa uit cat a dormit in banchetul mic...imi place de el ca la orice chef el ii in centrul atentie...trece pe la fiecare fata...hmmm...
Urmeaza cea mai sensibila fiinta din clasa...Andreea...i-am propus intr-o pauza sa se apuce sa scrie vresuri...chiar se pricepe...imi place cum se imbraca...are stil.
Vecina mea de banca...Alina...cred ca cu ea am vorbit cel mai mult din clasa..se explica, ca doar de ii langa mine:-p...ma inteleg super ok cu ea...si ea vrea tot la medicina , la fel ca Anca.
Karina, ea ii in lotul national de baschet...si de ea imi place cum danseaza...vai Karina imi cer scuze pentru faza de la banchet:))...trebuie sa intelegi ca am baut vodka cu polonicul:))
Astia-s colegii mei, buni sau rai, am trait 4 ani din viata mea alaturi de ei, cred ca sunt cei mai frumosi ani...pe bune...am vrut sa-i amintesc pe toti pentru ca fiecare in parte inseamna ceva pentru mine...parca suntem o familie...si familia ii foarte importanta pentru mine...
cam atata pentru azi, va urma de acum incolo viata mea, cu ei sau fara ei, cu minciuni, secrete, lacrimi, bucuri, asa cum e viata mea...nu voi ascunde nimic.
HAVE FUN!
Nu pot sa trec mai departe sa zic de ce ii asa de greu sa fi altcumva decat ceea ce trebuie, pana nu ma leg inca o data de colegii mei de clasa, imi sunt prea dragi:D.M-am gandit sa mai zic ceva de ei, nu stiu inca ce, sper sa nu zic nimic de rau.
Prima la catalog ii Adela...parca o vad in ultimul rand, o fata foarte timida cu o voce care te imblanzeste chiar daca ai nervi de vezi negru in fata ochilor...ii sta foarte bine cu parul cret...aaa da sa nu uit, imi place cum danseaza:D, cand zic Adela zic liniste, afectiune, blandete mai zic si germana:D.
Urmeaza Ciprian sau Skizo cum il stim noi...in ultimul timp lipseste cam mult...el sta a treia banca de mine pe randul din mijloc, ii un tip destul de sociabil, un pic cam blond-la propriu-in clasa a 10a am incercat un experiment pe el:D, era lectia cu observatia, cred ca acuma afla si el:-p...nu stiu de ce dar cand zic Skizo parca zic...alb...nu stiu de ce:-??
A treia este Carla...este o fire foarte hotarata, care stie ce vrea, ii foarte dificila...chiar i-am zis-o intr-o ora nu mai stiu ce ora era, era ceva de genu:,,....ca esti tu prea dificila de aia..."cred ca o sa-i multumesc toata viata ca in banchetul mic am luat de la ea pantalonii de ski, altfel eram tot ud:D...cand spun Carla spun hotarare.
Aura, da urmeaza Aura, este o fata foarte nu stiu cum sa explic, foarte ,,aranjata" este foarte bine, nu o zic in nume de rau:-P...cu Aura avea ceva profu de isto din a9a, nu conta ca noi toti eram cu mana pe sus sa raspundem, el tot pe Aura o punea...este o fire cam retrasa, cel putin asa am vazut eu in 4 ani...si daca ai nevoie de o oglinda, de un ruj sau eu mai stiu eu ce, Aura te salveaza:D...cand zic Aura zic...eleganta
Bianca sau Bibitzu...mda...,,da ce-a zis, ce-a zis" asta e vorba ei, nu stiu cum reuseste Bia dar cand e o faza tare in clasa e nu se prinde din prima:D...pentru ca dupa cum a spus ea nu aude:-P...este foarte stresata de un anumit coleg...cel mai tare uraste germana, sunt sigur de asta...cand zic Bianca zic stres si antidomitian:D
O da, o da, ce sa zic urmeaza Bucurei...si el ii tot un Ciprian...cred ca ati inteles cum sta treaba cu el din postarea anterioara...tin minte ca in prima zi in a 9a am vorbit prima data cu el si el a zis daca pot sa-l las sa stea el langa Bianca, deci stiti cine o streseaza pe Bibitzu:-P...cand zic Bucurei zic veselie, ore faine, farse, zic o multime de lucruri.
Urmeaza partenera mea de dans:D...Petruta...Petruta sta in primul rand, deci ii o fata foarte serioasa, imi place foarte mult cum danseaza si ea, imi mai place cum zambeste, am incercat sa o imit dar nu imi reuseste.Nu o sa uit faza cand pe la 11 noaptea m-a sunat sa imi zica ca ii dor de mine sa dansam:))...cand zic Petruta zic incredere, dans, muzica:D.
Alexandra, ii destul de retrasa fata asta, nu stiu daca in 4 ani a avut un dialog cu toti din clasa, eu ma inteleg foarte bine cu ea, dar in banchetul mic era vorba ceva de ea si Bucurei a zis:,, Da cine-i Alexandra?" deci va dati seama....oricum Ale ii de treaba, o fata silitoare...cand zic Ale zic seriozitate.
Denisa ii urmatoarea, ea sta langa Bianca, deci foarte aproape de Bucurei, imi place foarte mult cum si ce scrie, are talent:D.Este destul de sociabila, nu stiu de ce dar am impresia ca ii plac foarte mult copiii...cand zic Denisa zic perseverenta.
Ovidiu, el sta undeva in ultimul rand, nu prea ii auzi glasul, dar si cand il auzi trebe sa te ti tare...ii foarte tacut la ore, ii merge mintea foarte bine, dar ii cam lene...de aia cand zic Ovidiu zic somn, lene...etc etc
Sanda, ea sta in primul rand de banci, ea e tare dificila, cel mai dificil lucru pentru ea cred ca ii sa stranute:-p...si cea mai noua descoperire a mea...sa sare la capra la ora de sport, ma inteleg foarte bine cu ea, ii o fata de treaba.
Anca, Anca ii tare suparata pe mine, sa nu vada pe cineva ca discutam ca ea gata sare cu gura pe mine, cel mai tare a fost in clasa a 9a cand mia aruncat blocul de desen pe geam:))...vrea sa dea la medicina...saracii pacienti...glumeam...cred ca o sa faca o treaba buna.
Timea, ea sta langa Aura, deci eleganta o caracterizeaza si pe ea, imi place si de ea cum danseaza, e o prietena pe care te poti baza, are multe calitati, dar cea mai importanta cred eu ca e ca te asculta...te asculta orice ai zice.
Roxana K...e o fata deosebita, are talent la teatru, am jucat cu ea o sceneta in clasa, normal ca am luat 10...nu stiu daca e bine sau e de rau, dar ea nu prea accepta oamenii asa cum sunt ei, ea are o lume a ei si daca nu te incadrezi, nu stiu, nu te evita dar na...nici nu stiu cum sa explic...am un sfat pentru ea...ii dau acest sfat nu pentru ca vezi doamne cine sunt eu, ci pentru ca imi pasa...roxi, avem doar 18 ani, suntem nebuni si nu avem bani...doar atata:D.
Aida, e o fata foarte desteapta, are si ea talent de a scrie la fel ca Denisa, cred ca are 10 pe linie:D...bravo Aida tine-o tot asa...pe dreapta....este o fata destul de calma, nu prea o vad certandu-se cu cineva...apropo, amandoi suntem fanii nevestelor disperate:D.
Urmatoarea ii Loredana...cred ca este cea mai linistita din clasa...este foarte credincioasa(bravo Lore) invata si ea foarte bine, nu m-am certat cu ea niciodata, si nici n-o s-o fac:-p
Nicoleta...de un timp nu o mai aud sa zica ceva de Dica(fotbalistul), e o fata foarte hotarata, ma refer cand vrea sa te injure sau sa-ti traga una, nu se mai razgandeste:-P, cum am zis si data trecuta pe ea o vad in televiziune.
Cristina, partenera mea de suferinta la germana...o cam stresez eu la germana, dar ea nu are treaba, cu telefonul in banca si da-i pe mess...arecel mai cret par pe care l-am vazut vreodata, de aia prin clasa i se mai spune si papadia:-P.
Anamaria, jos-palaria, este sefa noastra de 2 ani, fata asta nu are absente, nu stiu cum reuseste si daca are una ii motivata si aia...ceea ce trebuie sa stiti despre ea este ca are o rabdare de fier si foarte important este responsabila pentru aproape orice in clasa, daca ii sa se stranga bani pt ceva sti unde sa mergi, daca iti trebuie ceva tot la Ana mergi...te admir Ana!
Fotbalistul clasei, Mircea, e un baiat destept, foarte calculat, are 10 la romana:D...nu cred ca ar trai fara minge...dansaza si el destul de bine, si de un timp pare destul de serios, parca s-a schimbat...e de bine oricum.
Diana, sta a doua banca de mine, ma inteleg foarte bine cu ea, o mai supar eu din cand in cand dar vad ca ii trece de fiecare data.
Roxana O....cred ca e cea mai inalta din clasa...si ea sta in ultimul rand, ii destul de sociabila, nici pe ea nu o vad certandu-se...e tare de treaba, prin a 9 si a 10 se lua de mine, ca sunt gay:-P...acuma i-a trecut...
Norina...cred ca e cea mai impiedicata fata...doamne...ea a avut noroc si s-a transferat de la germana...ce bine de tine nini...in rest e super faina fata asta...te intelegi bine cu ea, oricum ai fi:D.
La catalog urmez eu:D
Dupa mine ii Carla...nu-o sa uit niciodata Carla ca ai fost singura cand aveam eu probleme prin clasa a 10...cand am lipsit mult...tu ai fost singura care m-a intrebat ce se intampla cu mine si am stat foarte mult timp si am vorbit...esti o dulce:-P.
Adrian, daca va uitati la statusul lui pe mess, sigur doarme:D...e fan Regina...nu pot sa uit cat a dormit in banchetul mic...imi place de el ca la orice chef el ii in centrul atentie...trece pe la fiecare fata...hmmm...
Urmeaza cea mai sensibila fiinta din clasa...Andreea...i-am propus intr-o pauza sa se apuce sa scrie vresuri...chiar se pricepe...imi place cum se imbraca...are stil.
Vecina mea de banca...Alina...cred ca cu ea am vorbit cel mai mult din clasa..se explica, ca doar de ii langa mine:-p...ma inteleg super ok cu ea...si ea vrea tot la medicina , la fel ca Anca.
Karina, ea ii in lotul national de baschet...si de ea imi place cum danseaza...vai Karina imi cer scuze pentru faza de la banchet:))...trebuie sa intelegi ca am baut vodka cu polonicul:))
Astia-s colegii mei, buni sau rai, am trait 4 ani din viata mea alaturi de ei, cred ca sunt cei mai frumosi ani...pe bune...am vrut sa-i amintesc pe toti pentru ca fiecare in parte inseamna ceva pentru mine...parca suntem o familie...si familia ii foarte importanta pentru mine...
cam atata pentru azi, va urma de acum incolo viata mea, cu ei sau fara ei, cu minciuni, secrete, lacrimi, bucuri, asa cum e viata mea...nu voi ascunde nimic.
HAVE FUN!
duminică, 29 martie 2009
ANI DE LICEU
Ce poate fi mai frumos decat anii de liceu?...daca Dumnezeu iti mai da si o clasa asa cum am avut eu, iti vei dori ca toata viata sa fi liceean. Normal in acesti patru ani am indurat multe.Tin minte la inceput in clasa a 9 a, defapt nu eram inca, era vara cand am dat capacitatea si deja stiam la ce liceu o sa merg(Colegiul National Banatean)eu cu tata cautam o chirie unde sa stau si am tot cautat prin ziare, pe la prieteni pe care îi ştia tata, dar nimic.Până la urmă am găsit o chirie nu mai ştiu în ce zonă era, stiu că erau mulţi copaci pe acolo, dar când m-a văzut doamna că eram aşa de mic, mă rog ea se aştepta la un student, a zis ca a dat-o:D.
Am stat o noapte la un internat am aşteptat să se facă ziuă şi imediat l-am sunat pe tata să vină dupa mine, nu imi placea acolo:).Am stat trei luni la matuşa mea, in acele trei luni cred ca am plans cel mai mult din viata mea, imi era dor de mama, de tata nu prea că eram obişnuit deja fără el, o sa vă spun altădată de ce.
Să revin la clasa mea...ziceam că sunt norocos că am stat alături de ei patru ani...mai am de stat incă vreo 3 luni:(...ştiţi de ce sunt aşa de norocos?...păi dacă cineva ii in clasă cu Bucurei atunci acel om se poate numi norocos.Of doamne, câte nu a mai făcut copilul ăla, tin minte prin clasa a 10 a atunci inca mai faceam matematica, ganditi-va cum dracu sa faci matematica fara tabla, ei bine noi am scos-o cumva la capat...Bucurei ca despre el vorbim, avea obiceiul sa ascunda sacul de gunoi al femeii de serviciu....saraca de ea...si o data el a gasit o solutie din asta cu ce se curata bancile, era Pronto, a luat aceasta solutie si a sters tabla cu ea. Sa vezi ce aluneca creta pe tabla, nici bine nu puneai creta cu varful pe tabla ca deja era in capatul celalalt al tablei, era de groaza. Cel mai mult am avut de suferit la matematica si germana, doamne nu o sa mai uit cata dictare am scris in acel timp la germana.
Bucurei a mai avut ceva se pare cu tabla aia, prin a 11 a nu stiu de unde a luat el struguri si nu erau copti si a inceput sa scrie pe tabla, norocul nostru a fost ca nu a scris pe toata tabla, deci pe unele locuri mai puteai sa scri.
Clasa noastra nu stiu daca ii la vreo ora serioasa, ba da cred ca suntem, la germana, si nu ca vezi doamne ce seriosi suntem, ci ca habar-n-avem de germana:D...la restul orelor trai si viata...cel mai fain era la orele de fizica...cu Veres, da, ce mai ore...faza era ca de fiecare data fetele aveau note mai mari si baietii mai mici...ma intreb daca Veres era gay, oare cum era treaba cu notele?....hmmm acuma sa devenim un pic mai seriosi, trebe sa amintim si de diriga...diriga nu stiu daca ceilalti o pot numi diriga, dar cel putin eu care era sa fiu exmatriculat din cauza absentelor, care am fost de atatea ori trecut cu vederea ca nu am avut uniforma si multe altele si cea mai noua isprava, ca mi-am facut unghile in timp ce cantam la ora de romana, eu o pot numi diriga:D.
In mintea noastra va ramane mereu profa de psihologie, ce femeie, ce profa, ce mama...o admir foarte mult...da da da stiu in mintea noastra va mai ramane si profa de latina(habeo-habere) cred ca asta am invatat in 4 ani si nu cred ca sunt singurul...profu de geogra, la el ii chestia ca daca incepe sa-ti enumere, nu stiu, ceva, de exemplu fiecare culme si varf din Carpati, vei adormi, pentru ca le va enumera pe toate...hmmm da cand ma gandesc la profu de isto din clasa a 10 a nu ii zic numele ca poate va veni la mine si cu un croseu de dreapta si un upercut, ma rog de stanga, daca exista, apoi ma va luat de gat in timp ce cu piciorul stang va fi in aer, ma rog o teorie de-a lui, apropo va povestit de faza cu Norina?...mda el are ceva cu asta, era o colega de-a mea pe care el a vazut-o in tren in timpul orelor si de atunci daca te vede de 10 ori pe strada de 10 ori iti va zice de faza asta, acum ii casatorit, nu stiu daca are copii, dar mie mila de copii lui cand vor trebui sa-i asculte povestile din tinerete si mai ales faza cu Norina:D.
La noi in clasa s-a pastrat o traditie, in fiecare an alt prof de isto...in a 9 a il aveam pe Vladut...mda...ce imi amintesc de el ii fraza:,,taci Mircea las-o pe Alexandra" Alexandra ii Aura, fata asta o s-o tin meru minte, mereu cand trebuie sa raspunda, ea se aranjeaza prima data, parul si mai stiu eu ce.Faza ceam mai tare cu Vladut a fost cand el ne arata ceva la proiector si cineva din clasa a scos proiectorul din priza, profu nu a vazut ca e scos din priza si sa vezi ce se chinuia el acolo:))
Sunt multi profi de care ar trebui sa amintesc, dar poate altadata, trebe sa va zic si de anumti colegi, sunt sigur ca ii voi vedea pe Karina si Mircea pe programele sportive, ei sunt sportivii clasei...de Nico as vrea sa o vad pe la televiziune, s-ar descurca bine la jurnalism, are talent de a vorbi si de a se certa:D...Roxana k. cred ca va juca pe marile scene de teatru...Anca, aoleu Anca, ce repede se enerveaza fata aia, de fiecare data cand ma plictisesc incep sa o enervez:D....cand nu ai fost la scoala toti apelam la Anamaria si la caietul ei:-p...cred ca eu cu Petruta in viata anterioara am fost animatori in cluburi:D...Dea, nu am vazut o fiinta mai sensibila ca ea, Skizo, Skizo ii el si nu ai cei face, Adi, nu stiu daca doarme cineva mai mult ca el, poate Ovidiu, Ovidel asa cum ii spune profa de isto de anul asta...toti cei 28 fac parte din viata mea si sa nu va mirati daca pe parcurs voi aminti de ei, in fiecare dimineata cand ajung la scoala imi voi aminti cum eu si Timea ascultam la radio, si multe altele care ma fac sa-mi doresc sa mai fiu mult timp liceean, chiar si profa de germana.
Cum a zis si Nicoleta: SA SUNAT, DAR PARCA AM VREA SA MAI STAM!
Am stat o noapte la un internat am aşteptat să se facă ziuă şi imediat l-am sunat pe tata să vină dupa mine, nu imi placea acolo:).Am stat trei luni la matuşa mea, in acele trei luni cred ca am plans cel mai mult din viata mea, imi era dor de mama, de tata nu prea că eram obişnuit deja fără el, o sa vă spun altădată de ce.
Să revin la clasa mea...ziceam că sunt norocos că am stat alături de ei patru ani...mai am de stat incă vreo 3 luni:(...ştiţi de ce sunt aşa de norocos?...păi dacă cineva ii in clasă cu Bucurei atunci acel om se poate numi norocos.Of doamne, câte nu a mai făcut copilul ăla, tin minte prin clasa a 10 a atunci inca mai faceam matematica, ganditi-va cum dracu sa faci matematica fara tabla, ei bine noi am scos-o cumva la capat...Bucurei ca despre el vorbim, avea obiceiul sa ascunda sacul de gunoi al femeii de serviciu....saraca de ea...si o data el a gasit o solutie din asta cu ce se curata bancile, era Pronto, a luat aceasta solutie si a sters tabla cu ea. Sa vezi ce aluneca creta pe tabla, nici bine nu puneai creta cu varful pe tabla ca deja era in capatul celalalt al tablei, era de groaza. Cel mai mult am avut de suferit la matematica si germana, doamne nu o sa mai uit cata dictare am scris in acel timp la germana.
Bucurei a mai avut ceva se pare cu tabla aia, prin a 11 a nu stiu de unde a luat el struguri si nu erau copti si a inceput sa scrie pe tabla, norocul nostru a fost ca nu a scris pe toata tabla, deci pe unele locuri mai puteai sa scri.
Clasa noastra nu stiu daca ii la vreo ora serioasa, ba da cred ca suntem, la germana, si nu ca vezi doamne ce seriosi suntem, ci ca habar-n-avem de germana:D...la restul orelor trai si viata...cel mai fain era la orele de fizica...cu Veres, da, ce mai ore...faza era ca de fiecare data fetele aveau note mai mari si baietii mai mici...ma intreb daca Veres era gay, oare cum era treaba cu notele?....hmmm acuma sa devenim un pic mai seriosi, trebe sa amintim si de diriga...diriga nu stiu daca ceilalti o pot numi diriga, dar cel putin eu care era sa fiu exmatriculat din cauza absentelor, care am fost de atatea ori trecut cu vederea ca nu am avut uniforma si multe altele si cea mai noua isprava, ca mi-am facut unghile in timp ce cantam la ora de romana, eu o pot numi diriga:D.
In mintea noastra va ramane mereu profa de psihologie, ce femeie, ce profa, ce mama...o admir foarte mult...da da da stiu in mintea noastra va mai ramane si profa de latina(habeo-habere) cred ca asta am invatat in 4 ani si nu cred ca sunt singurul...profu de geogra, la el ii chestia ca daca incepe sa-ti enumere, nu stiu, ceva, de exemplu fiecare culme si varf din Carpati, vei adormi, pentru ca le va enumera pe toate...hmmm da cand ma gandesc la profu de isto din clasa a 10 a nu ii zic numele ca poate va veni la mine si cu un croseu de dreapta si un upercut, ma rog de stanga, daca exista, apoi ma va luat de gat in timp ce cu piciorul stang va fi in aer, ma rog o teorie de-a lui, apropo va povestit de faza cu Norina?...mda el are ceva cu asta, era o colega de-a mea pe care el a vazut-o in tren in timpul orelor si de atunci daca te vede de 10 ori pe strada de 10 ori iti va zice de faza asta, acum ii casatorit, nu stiu daca are copii, dar mie mila de copii lui cand vor trebui sa-i asculte povestile din tinerete si mai ales faza cu Norina:D.
La noi in clasa s-a pastrat o traditie, in fiecare an alt prof de isto...in a 9 a il aveam pe Vladut...mda...ce imi amintesc de el ii fraza:,,taci Mircea las-o pe Alexandra" Alexandra ii Aura, fata asta o s-o tin meru minte, mereu cand trebuie sa raspunda, ea se aranjeaza prima data, parul si mai stiu eu ce.Faza ceam mai tare cu Vladut a fost cand el ne arata ceva la proiector si cineva din clasa a scos proiectorul din priza, profu nu a vazut ca e scos din priza si sa vezi ce se chinuia el acolo:))
Sunt multi profi de care ar trebui sa amintesc, dar poate altadata, trebe sa va zic si de anumti colegi, sunt sigur ca ii voi vedea pe Karina si Mircea pe programele sportive, ei sunt sportivii clasei...de Nico as vrea sa o vad pe la televiziune, s-ar descurca bine la jurnalism, are talent de a vorbi si de a se certa:D...Roxana k. cred ca va juca pe marile scene de teatru...Anca, aoleu Anca, ce repede se enerveaza fata aia, de fiecare data cand ma plictisesc incep sa o enervez:D....cand nu ai fost la scoala toti apelam la Anamaria si la caietul ei:-p...cred ca eu cu Petruta in viata anterioara am fost animatori in cluburi:D...Dea, nu am vazut o fiinta mai sensibila ca ea, Skizo, Skizo ii el si nu ai cei face, Adi, nu stiu daca doarme cineva mai mult ca el, poate Ovidiu, Ovidel asa cum ii spune profa de isto de anul asta...toti cei 28 fac parte din viata mea si sa nu va mirati daca pe parcurs voi aminti de ei, in fiecare dimineata cand ajung la scoala imi voi aminti cum eu si Timea ascultam la radio, si multe altele care ma fac sa-mi doresc sa mai fiu mult timp liceean, chiar si profa de germana.
Cum a zis si Nicoleta: SA SUNAT, DAR PARCA AM VREA SA MAI STAM!
CAND NU AI CE FACE
M-am pus sa scriu, de ce?...nu stiu nici eu, poate nu ma asculta nimeni si aici imi gasesc o scapare.Un alt motiv e ca doar na e la moda sa ai un blog, recunosc ca vreau sa fiu la moda;).Nu am citit foarte multe bloguri pana acuma,defapt doar unu, care culmea imi place la nebunie, e un tip care isi scrie asa de fain viata incat eu sincer as vrea sa fiu in locul lui.In realitate nu am avut norocul sa-l vad, cand am incercat sa ii zic cumva sa ne vedem m-a respins foarte elegant zicand ceva de un sac si de zile, poanta sau ma rog zicala nu am inteles-o dar am inteles foarte clar ca nu ne vom vedea:(.
Azi cand m-am trezit de sunetul scos de un cocos(vecinii mei si-au cumparat gaini), am vazut ca e soare afara, in sfarsit am zis, vine primavara, m-am ridicat din pat am dat drumul la muzica, se pare ca nu mai pot face nimic fara muzica, am facut un pic curat in camera si gata am zis, o sa stau toata ziua si asa am si facut, dar chestia ii ca, de ce am stat si nu am facut nimic? aveam multe de facut, dar nu am facut nimic interesant, puteam de exemplu sa citesc Hamlet ca si asa dau bacu din literatura universala:D, poate m-am tampit eu si imi pun tot felu de intrebari stupide, colegii mei au ras de mine cand la romana trebuia sa facem un eseu argumentativ si ce sa vezi eseul meu era plin de semne de intrebare...la propriu...nu mai stiu exact despre ce era vorba in eseu.Asa s-a intamplat si azi, dupa ce am lenevit toata ziua filozoful de mine am inceput cu intrebarile...cum, de ce, pentru ce si toate cele...
Tot azi mi-am propus un lucru, sa las mai usor cu filozofia sau ma rog filosofia nu stiu exact cum se scrie si sa traiesc si cand nu am ce face sa stau, fara ca la sfarsitul zilei sa-mi pare rau:-P...apropo chiar acuma ii melodia aia cu tom boxer-beautiful day, asta o sa incerc sa fac din fiecare zi.
cam atata pentru azi
Azi cand m-am trezit de sunetul scos de un cocos(vecinii mei si-au cumparat gaini), am vazut ca e soare afara, in sfarsit am zis, vine primavara, m-am ridicat din pat am dat drumul la muzica, se pare ca nu mai pot face nimic fara muzica, am facut un pic curat in camera si gata am zis, o sa stau toata ziua si asa am si facut, dar chestia ii ca, de ce am stat si nu am facut nimic? aveam multe de facut, dar nu am facut nimic interesant, puteam de exemplu sa citesc Hamlet ca si asa dau bacu din literatura universala:D, poate m-am tampit eu si imi pun tot felu de intrebari stupide, colegii mei au ras de mine cand la romana trebuia sa facem un eseu argumentativ si ce sa vezi eseul meu era plin de semne de intrebare...la propriu...nu mai stiu exact despre ce era vorba in eseu.Asa s-a intamplat si azi, dupa ce am lenevit toata ziua filozoful de mine am inceput cu intrebarile...cum, de ce, pentru ce si toate cele...
Tot azi mi-am propus un lucru, sa las mai usor cu filozofia sau ma rog filosofia nu stiu exact cum se scrie si sa traiesc si cand nu am ce face sa stau, fara ca la sfarsitul zilei sa-mi pare rau:-P...apropo chiar acuma ii melodia aia cu tom boxer-beautiful day, asta o sa incerc sa fac din fiecare zi.
cam atata pentru azi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)