joi, 2 aprilie 2009

CAND VIATA BATE FILMUL(indian)

Cred ca toata lumea a vazut macar o data un film indian.In aceste filme vezi iubiri care trec prin tot felu de obstacole dar pana la urma iubirea invinge, vezi costume foarte colorate, fete care danseaza, case, ce case, castele si oameni care zambesc tot timpul.


De cand eram mic imi doream sa ajung in India, era ceva ce ma atragea la aceasta tara, foarte multi mi-au zis ca nu e ca-n filme, dar eu tot speram sa ajung acolo.Era un sentiment ce nu puteam sa-l explic nimanui, era ceva din interior care striga ca trebuie sa ajung in India.


Vara trecuta am ajuns in india....si da sunt indian...si da, tata este indian:D.

Anul trecut prin Martie-Aprilie cand eu de obicei imi programez vara, tata a venit cu o idee sa merg in India.Normal ca la inceput nu prea am crezut, pana cand am vazut biletele de avion.La inceput imi era putina frica sa ma duc singur pe acolo, am tot chemat colegi, prieteni sa vina cu mine, dar nimeni nu a vrut sa vina, unii poate nici nu au crezut ca vorbesc serios.Prima data am plecat in Irlanda la parintii mei am stat acolo 2 saptamani dupa care inima parca imi batea tot mai tare, nici nu-mi venea sa cred ca voi pleca in India. A venit si dimineata cand trebuia sa ma duc in Dublin la aeroport, nu stiu de ce nu m-a dus tata cu masina, pentru ca noi in Irlanda stam cam 100 km de Dublin, tata m-a dus la autobuz si eu trebuia sa ajung singur la aeroport.Dupa ca am ascultat tot playlist-ul din telefon am ajuns si in Dublin.



Nu stiu cum a trecut timpul dar eram in avion, tocmai ce a decolat, urmatoarea oiprire Budapesta. Pana la Budapesta nu s-a intamplat mare lucru'.Am ajuns cu bine si in Budapesta, de acolo am luat avionul spre Cairo.Spre Cairo nu intelegem de ce eram izolat de toti, eram singur pe un scaun chiar in fata, chestia era ca nu aveam geam acolo, si asta nu-mi convenea:D.



De la Cairo am luat avionul spre New Delhi, dupa fooooaaaarte multe ore am ajuns si in India.Mama in Irlanda mi-a aratat o poza cu o doamna care trebuia sa ma astepte cu numele meu, doamna aceea era o prietena de-al parintilor care cica au cunoscut-o intr-o excursie, sau cel putin asa mi-au zis ei.Cand am ajuns acolo, toti aveau parca o fata, de unde s-o cunosc eu pe femeia aia, pana la urma am vazut o doamna foarte serioasa, imbracata ca-n filme cu multe bijuterii, care avea in mana o farfurie de tabla, inox nu stiu ce era, niste petale de flori si ceva ce iesea foc din ea, si in cealata mana un carton cu numele de Erik, ma uit asa la ea, ea se uita la mine, eu la ea, ea la mine, ea imi zice:,,romania?", eu ii zic:,,aaaaahaaaaaa" si ce sa vezi ea a inceput sa zica tot felul de lucruri nu stiu ce zicea, dar mie imi vevea sa rad si imi era si rusine ca mai invartea si farfuria in jurul meu.



Dupa ce a treminat ce avea ea de zis acolo, am iesit din aeroport, afara ploua, ne astepta un taxi cu un sofer cu o mustata foarte neagra si lunga, mi-a zambit, eu am crezut ca mi-a zis ceva si ii zic:,,sorry?" el nu stiu ce mi-a raspuns, eu nedumerit:,,ooooooooooook"



Pe drum doamna nu a vorbit deloc cu mine, m-a lasat sa ma bucur de drum, eu ma suceam intr-una in masina si ma uitam in stanga, vad o vaca, ma uitam in dreapta vad o vaca, peste tot erau vaci si balega:-P.Erau foarte multi oameni pe strada, am deschis geamul si un miros cu mirodenii si tot feluri de ierburi am simtit in aer.Era si un miros de piper am facut o fata cam naspa, femeia a zis ceva, dar in timp ce a zis a tinut mana in dreptul gurii si dadea si din cap cand a zis.



Am ajuns in dreptul unei cladiri foarte frumoase, avea 4 etaje, o gradina foarte mare, o fantana in fata.atata am abservat atunci.La inceput am crezut ca e vreun muzeu ceva, un palat, de vizitat.Dar nu, era casa unde eram cazat:D



Recunosc, cand am ajuns in casa primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma duc in baie sa ma spal pe fata, nu-mi venea sa cred.Era totul asa de frumos acolo, incat parca nu era adevarat, m-am gandit de foarte multe ori ca visez, dar imi aminteam de drumul Cairo-New Delhi si ma trezeam si tot acolo eram.Niste femei mi-au luat bagajele, apoi un domn imbracat foarte elegant a venit si am inceput sa ma dezmeticesc, am inceput sa vorbesc cu cineva, in engleza.Pe domn il cheama Kabul, iar sotia lui care a venit in aeroport o cheama Sumitra.Asta mi-a zis la inceput Kabul.Apoi un alt personaj a intrat, el era de varsta mea, Samir, studiaza la Londra.

A doua zi am vizitat gradina si o herghelie de cai cu care erau foarte mandri.L-am intrebat pe Samir cand putem sa plecam sa vizitam pe acolo, mi-a raspuns Sumitra, a zis ca voi avea timp toata viata sa vizitez India, normal ca auzind aceste cuvinte o frica si-a facut aparita in mine.Am incercat sa-l sun pe tata, telefonul lui nu mergea.Cand am intrat in casa, tata si mama erau acolo, am fost foarte surprins sa-i vad acolo, nu mai staim ce sa cred.Nu mai tin minte cum am inceput sa vorbim, dar la sfarsit am aflat ca Sumitra si Kabul sunt bunici mei, iar tata este fiul lor.Pe moment m-am simtit doar usurat ca nu e altceva grav.

Foarte multa lume s-a mirat cu cata liniste si calm am primit vestea.Dupa un timp, cand colegii mei ma tot intrebau cum a fost prin India, cum i-am cunoscut pe bunicii mei si tot felul de intrebari, atunci am inceput sa-mi pun tot felul de intrebari, de ce am fost mintit, de ce tata-i indian, de ce nu stiam?
Dupa un timp am simtit ca pot intradevar sa zic Sumitrei ca face parte din familie, lui Samir sa-i zic Sammy.Dupa un timp am realizat cine sunt defapt, am realizat ca locul meu nu-i aici, dupa un timp am realizat ca nu sunt acasa....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu